Spania, bomba cu ceas a Europei?

Deşi liderii europeni au decis joi seară asupra unui mecanism permanent de salvare financiară, criza zonei euro este departe de a se fi încheiat.
După ce miercuri, agenţia de rating Moody's avertizase că va degrada Spania, vineri a decis să scadă ratingul Ţării Bascilor, una din cele mai bogate provincii spaniole. Acesta ar putea fi însă abia începutul în condiţiile în care băncile spaniole sunt în pericol să se prăbuşească, scrie New York Times, sub povara datoriilor generate de prăbuşirea pieţei imobiliare.
http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/criza/spania-bomba-cu-ceas-a-europei-210379.html

¿Puede funcionar una democracia sin bienestar económico?

¿Podrá convencer el régimen rumano instaurado en 1989 si el nivel de vida de la población es el que se observa en 2010 y las diferencias entre ricos y pobres se hacen abismales?
http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Valul_crizei_matura_14_judete_0_385162115.html?utm_term=nl-link&utm_source=nl-general&utm_content=315707%40yahoo.com.mx&utm_medium=newsletter&utm_campaign=Adevarul-Newsletter-20101207

Un an pentru autostrada Arad - Timişoara

Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Eusebiu Pistru, a explicat Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentului European direct pe şantierul autostrăzii Arad-Timişoara situaţia exactă a lucrărilor şi motivele întârzierilor pe coridorul IV Paneuropean. „Se lucrează pe două tronsoane: Cernavodă-Constanţa şi Arad-Timişoara", a arătat secretarul de stat Eusebiu Pistru. Deocamdată, autostrada din vestul ţării este executată în proporţie de 30%, iar centura Aradului, în regim de autostradă, doar 16%. În schimb, din cele 14 situri arheologice care au încetinit lucrările, 13 au fost deja descărcate. „Noi sperăm ca la sfârşitul anului viitor să inaugurăm autostrada Arad-Timişoara", a declarat Sorin Lucaci, directorul adjunct al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara.
http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/un-an-pentru-autostrada-arad-timisoara-204808.html

El IV Corredor Paneuropeo pasa por Rumania

Los diez Corredores Pan-Europeos de transporte fueron definidos en la segunda Conferencia Pan-Europea de Transporte en Creta, en marzo de 1994, como rutas en Europa central y del este, que requerían una mayor inversión en los siguientes diez o quince años.
El Corredor IV pasa por Rumania a través de Arad-Bucuresti-Constanta-Craiova.
http://es.wikipedia.org/wiki/Corredores_Pan-Europeos

Rumania en el mapa de Transparencia Internacional

Rumania aparece en el ranking 2010 elaborado por Transparencia Internacional en el número 69 sobre 178 estados considerados. Permanece en la zona roja pero mejora posiciones. El número 1 (país menos corrupto) es Dinamarca y el 178 (lugar más corrupto) es la Somalia residual. El Reino de España se situa en el nivel 30, junto a Francia. Turquía, de la mano de Erdogan, ha avanzado hasta colocarse en el 56 del ranking, muy por delante de Italia y Croacia...

http://www.transparency.org/policy_research/surveys_indices/cpi/2010/results

Turquia gana turistas rumanos con la crisis griega...

Turcia câştigă teren şi printre români

Numărul turiştilor români care îşi petrec vacanţa în Turcia a crescut faţă de 2009 cu 20%-50%, în funcţie de agenţie, în timp ce numărul conaţionalilor noştri care au ales Grecia s-a redus uşor, ne-a spus Alin Burcea, patronul agenţiei Paralela 45.
Prin agenţia pe care o reprezintă, au plecat în Turcia de două ori mai mulţi români faţă de aceeaşi perioadă din 2009, în paralel cu o scădere de 5%-7% a plecărilor către insulele greceşti.
Potrivit lui Burcea, e posibil ca o parte dintre români să se orienteze către Turcia în defavoarea Greciei, "însă nu este o cauză determinantă".
Scăderea preferinţelor pentru Grecia este un efect al tăierii veniturilor bugetarilor, explică el. Dragoş Răducan, secretarul general al Federaţiei Patronatelor din Turism, spune că românul e un turist atipic, care urmăreşte în primul rând preţul şi abia apoi siguranţa propriei persoane. (Ana Bâtcă)
http://www.evz.ro/detalii/stiri/tragedia-greaca-trimite-strainii-pe-plajele-turcesti-902859.html

(Teoretic) Românii muncesc cel mai mult dintre toţi cetăţenii UE

Angajaţii români muncesc cele mai multe ore pe săptămână dintre toţi cetăţenii Uniunii Europene şi au cele mai puţine zile de concediu, potrivit celei mai recente monitorizări realizate de European Industrial Relations Observatory (EIRO), consultate de Realitatea.net.
Numărul orelor muncite efectiv de angajaţii din România este de 41,2 pe săptămână, clasament în care suntem urmaţi de Malta (40,7 ore pe săptămână), Marea Britanie (40,6 ore), Luxemburg (40,6 ore), Bulgaria şi Slovenia (câte 40,5 ore).
Nici la numărul zilelor de concediu nu stăm mai bine. Cele 21 de zile de concediu de odihnă pe an situează România la coada clasamentului european, fiind depăşită doar de Cipru şi Estonia, cu doar 20 de zile de concediu pe an.
Ţările din UE în care se munceşte cel mai puţin sunt Finlanda (doar 37,3 ore pe săptămână muncite efectiv), Franţa (37,4 ore), Irlanda (37,4), Italia (37,9), Danemarca (38,2), Belgia (38,2) şi Suedia (38,3).
Cele mai multe zile de concediu de odihnă se acordă în Danemarca şi Germania (câte 30 pe an), urmate de Italia (28), Olanda (25,6) şi un grup de state care îşi lasă angajaţii 25 de zile pe an în concediu - Austria, Cehia, Finlanda, Franţa.
Potrivit unui studiu realizat în martie, 66% dintre români susţin că fac ore suplimentare, jumătate dintre aceştia fiind obligaţi să vină uneori la serviciu şi în weekend. Mai mult de jumătate dintre salariaţii români stau peste program voluntar deoarece s-ar gândi că le-ar fi foarte greu să-şi găseasca un nou loc de muncă, în cazul în care ar fi concediaţi.
De asemenea, 70% dintre români spun că nu vor pleca în concediu în acest an, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie.
http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/piata-muncii/romanii-muncesc-cel-mai-mult-dintre-toti-cetatenii-ue-195373.html

De ce muncesc românii la negru?

Românii acceptă să lucreze la negru deoarece angajatorii le oferă această variantă pentru a scăpa de plata contribuţiilor către bugetul de stat. În lipsa altor surse de venit, oamenii acceptă, expunându-se la riscuri foarte mari.
Angajatorii profită de cei care acceptă să muncească la negru, oferindu-le un salariu foarte mic. Însă, muncitorul nu are nici garanţia că îşi va primi banii pentru munca prestată şi nici că va avea un loc de muncă pentru mai mult timp.
http://www.evz.ro/detalii/stiri/de-ce-muncesc-romanii-la-negru-898876.html

Sunteţi supracalificat. Nu vă putem angaja!

“Ne pare rău, dar nu sunteţi potrivit pentru job. Aveţi o pregătire mult prea bună”. Dacă aţi absolvit una sau două facultăţi şi eventual un master, atunci aţi putea primi un astfel de răspuns, atunci când, din disperare, mergeţi la un interviu pentru un post de vânzătoare la mall. Veţi Iar pe timp de criză, specialiştii în recrutare spun că acest scenariu este din ce în ce mai întâlnit.
http://www.evz.ro/detalii/stiri/nu-va-putem-angaja-sunteti-supracalificat-895054.html

Nuevo modelo de billete mundial

Cámbiese la foto y la palabra "lei"...

Rumania recupera el crédito internacional

Rumanía obtendrá en fechas próximas el crédito internacional de 20.000 millones de euros que le habían garantizado el FMI, el Banco Mundial y la Unión Europea, y gracias al cual podrá hacer frente a la crisis financiera en la que el país se encuentra sumido.
El comisario Joaquín Almunia declaró ayer que los sacrificios aceptados por el país en su nuevo presupuesto para 2010 hacen creíble su voluntad de sobreponerse a la crisis.

http://www.elcorreodigital.com/vizcaya/20100128/economia/rumania-recupera-credito-para-20100128.html

Datos básicos sobre la economía rumana

PIB - Producto Interior Bruto (2008): 140.000 millones de €.
PIB Per capita (2008): 12.000 €
Inflación media anual (nov 2009): 5,7%.
Importaciones (2008): 56.240 millones de €.
Principales países proveedores: Italia, Alemania y Federación Rusa.
Exportaciones (2008): 33.500 millones de €.
Principales países clientes: Italia, Alemania y Turquía.
Tasa de paro (2009): 6,4%.
Sector primario (2006): 4% del PIB
Sector secundario (2006): 32% del PIB
Sector terciario (2006): 64% del PIB

Rumanía es uno de los principales productores y exportadores de productos agrícolas de Europa. Este sector representa el 10% del PIB. Los cultivos ocupan el 40% de la superficie del país; los recursos forestales son abundantes y la pesca se está expandiendo. Existen yacimientos de gas natural y petróleo que aportan un porcentaje significativo del consumo diario, pero para cubrir la totalidad de la demanda el país está obligado a importarlos, principalmente de Rusia. Para tratar de reducir la dependencia de factores externos, se ha impulsado la generación en plantas de energía nuclear e hidroeléctrica, y entre ambas clases proporcionan un 45% de la energía consumida en el país.
El sector industrial representa el 35% del PIB, pese a que en los últimos tiempos, las instalaciones construidas durante la etapa de economía centralizada han quedado obsoletas y las fábricas han tenido que invertir masivamente en modernizaciones. Los principales sectores son el textil, el siderúrgico, la producción de maquinaria y vehículos, de armamento y el procesamiento de la producción agropecuaria.
Los servicios comprenden el restante 55% del PIB, siendo el turismo el principal contribuyente. El Mar Negro, el delta del Danubio y los Cárpatos son las atracciones naturales que concentran el turismo, mientras que en Transilvania destaca su patrimonio cultural.
El índice de desempleo es del 6,4%, varios puntos por debajo de otros países de la región y de Europa Occidental. La balanza comercial tiene un déficit significativo, las exportaciones son de 33.500 millones de euros mientras que las importaciones alcanzan los 56.400 millones de euros.

Obtenido de "http://es.wikipedia.org/wiki/Economía_de_Rumania"

Todo caballeros respetables ... pero ninguna dama

Los caballeros respetables elegidos para los billetes actuales rumanos son:

1 Leu. El señor Nicolae Iorga, historiador.

5 Lei. El señor George Enescu, compositor.

10 Lei. El señor Nicolae Grigorescu, pintor.

50 Lei. El señor Aurel Vlaicu, aviador e inventor.

100 Lei. El señor Ion Luca Caragiale, escritor.200 Lei. El señor Lucian Blaga, escritor y filósofo.y... 500 Lei. El señor Mihai Eminescu, poeta y más que poeta rumano.

Adoptarea euro nu reduce vulnerabilitatile economice...

"Adoptarea euro nu trebuie vazuta ca o metoda rapida pentru rezolvarea vulnerabilitatilor economice. Ar trebui, mai degraba, sa fie parte a unei politici strategice pe termen lung", a afirmat comisarul european pentru politici monetare si economice, Joaquin Almunia.

(...) Potrivit calendarului stabilit, Romania trebuie sa intre in zona euro in 2014, una dintre conditiile pentru aderare fiind reducerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din produsul intern brut (PIB).

http://www.romanialibera.ro/a170100/almunia-avertizeaza-ca-adoptarea-euro-nu-reduce-vulnerabilitatile-economice.html