“A venit toamna,acopera-mi inima cu ceva
Cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Ma tem ca n-am sa te mai vad uneori
Ca au sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori
C-ai sa te-ascunzi intr-un ochi strain
Si el o sa se-nchida c-o frunza de pelin.
Si-atunci m-apropii de pietre si tac
Iau cuvintele si le-nec in mare
Suier luna si-o rasar si-o prefac
Intr-o dragoste mare."
Nichita Stanescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu