luni, 31 august 2009

¿Cuándo habrá rumano en la EOI de Bilbao?

Pasan los años y la Escuela Oficial de Idiomas de Bilbao, la primera, la veterana y, de alguna manera, la de mayor centralidad del País Vasco, sigue sin ofertar idiomas como chino, árabe, japonés o rumano. La rumana es la comunidad extranjera de mayor crecimiento demográfico en Bizkaia y supone cerca de 1 millón de personas residentes en 2009 en el Estado español.
Una forma de conseguir que el idioma rumano se incorporase a la EOI de Bilbao sería una petición conjunta que llevara la firma y el apoyo de la embajada y el futuro consulado rumano, departamentos de las universidades UPV y Deusto, asociaciones rumanas, Harresiak Apurtuz (la coordinadora de ONGs de Inmigración y Refugio) y unas hojas de firmas de ciudadanos. No sobraría algún tipo de apoyo de otras instancias culturales de Bilbao y de los departamentos ya existentes en la propia EOI, e incluso de la Universidad de Alacant, que centraliza los exámenes oficiales de rumano lengua extranjera a nivel estatal.
En otras ciudades hace años que ya se ha conseguido. Sin duda la enseñanza del rumano en la EOI ayudaría a promocionar aquí la cultura rumana y a acercar a la sociedad vasca a esta interesante cultura latina y centroeuropea.

Eminescu, olerkari errumaniarra...

Mihai Eminescu (Botoşani, Moldavia, 1850eko urtarrilaren 15a – Bukarest, Errumania, 1889ko ekainaren 15a) Erromantizismoaren garaiko poeta, eleberrigile eta kazetari errumaniarra izan zen, sarritan errumanierazko olerkaririk eranginkorrentzat hartua.
Lan ezagunen artean Luceafărul ("Arratsaldeko izarra"), Odă în metru antic ("Antzinako neurriaren oda") eta Scrisori ("Eskutitzak"). Haren olerkietan askotan gai metafisiko, mitologiko eta historikoak erabiltzen zituen. Orokorrean bere lanak Arthur Schopenhauer alemaniar filosofoak eragin zituen.
Eminescu "Junimea" literatura elkartearen kidea eta "Timpul" egunkari kontserbadorearen editorea izan zen.
Azken urteetan psikosi maniako-depresiboak jota gelditu zen.
http://eu.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu

duminică, 30 august 2009

Art Déco en Oradea, a las puertas de Hungría



En 1910 Oradea pertenecía a Hungría y el 90% de la población era magiar (actualmente los magiarófonos son cerca del 27%). En las imágenes superior y media, art déco en el Pasajul Vulturul Negru (Galería del Águila Negra).

Limba bască este o limbă vorbită de poporul basc...


Limba bască este o limbă vorbită în nord-estul Spaniei şi sud-vestul Franţei de poporul basc (acum sunt aproximativ 1.063.700 de vorbitori).
Limba nu este indo-europeană, şi nu are nici o relaţie lingvistică cu alte limbi. Mulţi lingvişti au încercat să găsească o legătură cu alte limbi, precum limba etruscă, limbile africane, limbil caucaziene sau chiar limba japoneză, dar până acum nu au avut nici un rezultat concludent, studiile fiind bazate pe doar câteva cuvinte asemănătoare.
Numele nativ pentru limbă este euskara, şi este evident că a fost vorbită cu mult timp înaintea limbii latine în peninsula iberică. O dovadă a vechimii este rădăcina haitz- (piatră), care este folosită în cuvintele haiztoa (cuţit) sau haizkora (topor).
Astăzi, limba bască are influenţe importante de la latină, spaniolă şi franceză, şi studii lingvistice au confirmat că peste jumătate din cuvinte sunt originare din limba latină. Alte cuvinte sunt native, din antichitate.

Dialectele limbii basce
Limba bască are opt dialecte care nu coincid neapărat cu diviziunile politice ale Ţării Bascilor. Dialectul standard al limbii care este predat la şcoli şi vorbit în guvernul basc este Batua. Batua este bazat pe dialectul regional Gipuzkoa.

Gramatică
Limba bască este o limbă ergativică.

România în Uniunea Europeană


Rumanía y el euro

Rumanía debería sustituir el leu por el euro de aquí al 1 de enero de 2014. Se calcula que la entrada en Eurolandia se producirá entre 2012 y 2014, siendo optimistas, por supuesto.

Rumanía y el espacio Schengen

Rumanía se adhirió en 2007 a la UE y al Acuerdo de Schengen, pero al parecer la aplicación del mismo se está haciendo progresivamente. Se hallan en la misma situación Bulgaria y Chipre.

Voces antiguas de Oriente...

En febrero de 2007 el diario "El Correo" visitó el convento carmelita en el que los ortodoxos rumanos celebran la misa dominical:
(...)Al cruzar la puerta el visitante se adentra en un universo bizantino, perfumado de incienso. A la izquierda, una mujer vestida de negro, con una gruesa bufanda gris y un abrigo que le llega a los tobillos, vende velas blancas y otras sin refinar, más caras, más largas, llamadas lumenare. «A Dios le gustan las cosas puras», explica Petru David.
Artículo completo de Julián Méndez en:
http://www.elcorreodigital.com/vizcaya/prensa/20070211/sociedad/voces-antiguas-oriente_20070211.html

Viaje al archipiélago rumano en Bilbao

Varios miles de rumanos viven en Bilbao. Seguramente, aún es pronto para esperar que conformen una masa compacta. El archipiélago rumano podría estar formado por islas como éstas:
1. La pequeña proto-comunidad de rumanos instalados aquí desde tiempos de Ceaucescu. Músicos la mayor parte de ellos.
2. La red asociativa actual. Destacaría (visto desde fuera) la asociación "Cárpatos" (aureltgv@hotmail.com) y su presidente Aurel Toma, debido a sus intervenciones en los medios de comunicación.
3. La comunidad cristiana ortodoxa. Los ortodoxos rumanos tienen un pope, hacen misa los domingos en Derio y tienen una catequesis en la Arrupe Etxea (calle Padre Lojendio).
4. La incipiente red de comercios de productos rumanos. Existe un "Magazin românesc" en Santutxu (calle Zabalbide, 29) y parece ser que también hay otro en Basauri.
5. Rumanos de etnia gitana. Según recientes estimaciones, serían en torno a 4000 personas en el País Vasco.
6. Rumanos fuera de toda red.

sâmbătă, 29 august 2009

Miradas sobre Constanţa, en el Mar Negro.1.


Paseando por el Bulevar Tomis, junto al antiguo casino de Constanţa...

Oriunde ai fi... Dondequiera que estés...

http://www.youtube.com/watch?v=zGmjgqbWZxM&feature=related
Am privit-o in ochi, ultima oara
Lacrimile curgeau, erau atât de amare
Ma ruga sa n-o uit, simtea ca-i ultima vara
Iar eu ii spuneam asa: "Iubirea nu moare".
Nu stiam ca era ultima noapte
Când puteam fi atât, atât de aproape
Îmi amintesc doar vorbe desarte
Când o priveam in ultima noapte. Ultima privire mi-a ramas in amintire,
Ultima dezamagire nu o pot uita...

Refren:
Oriunde ai fi, eu te voi gasi
Oriunde tu ai fi, eu te voi iubi
Oriunde-n noapte sau zi te voi gasi
In sinea mea când voi iubi
Dulcea mea, amara mea... te voi gasi.

In fiece seara când incerc sa adorm,
Plâng si ascult piesa ei preferata,
Caci ma face s-o simt atât de aproape
Îmi aminteste de noi si de ultima noapte
Ultimul sarut pe buzele reci
Îl simt tremurând cu gura amara
Te sarut in vis nopti intregi
Ca pe o fantoma reala din ultima vara
Ultima privire mi-a ramas in amintire
Ca un vis, ca o poveste disparuta in nori...

Refren
In noapte sau zi te voi gasi
Aaaa, te voi iubi amara mea... te voi gasi.

Refren
Te voi iubi in noapte, sub cerul plin de stele
Ca-n visurile mele, când te voi gasi
Te voi strange-n brate, ca-n ultima noapte
Mereu voi fi aproape
Când te voi... gasi.
O-ZONE, in Disco Zone

DJ Project, Departe de noi, Lejos de nosotros...


Am luat tot ce aveam (I've taken with me everything i had)
Durere si lacrimi (the pain and the tears)
Vârsate-n doi (we cried together)
Cum sa te tin? (How can I hold you?)
M-am dus sa le ingrop departe de noi ... (I went away to burry them far from us...)
Ma doare de mor (It hurts to death)
Doar timpul mai poate face ceva (Only time could do something)
Si nu cred sa pot (And I don't think I can)
Sa spun "te iubesc" , altcuiva (say I love you to someone else)
Esti inca aici (You're still here)
Te caut in pat atunci când dorm (I search the bed for you when I'm sleeping)
Te simt cum m-atingi (I feel you touching me)
Te aud ca prin vis (I hear you in my dreams)
Cum spui somn usor (telling me "sleep well")
Nu vreau sa te sun (I don't want to call you)
Mi-e frica sa-mi spui (I'm afraid you're gonna tell me)
Ca s-a terminat (that it's over)
Iar sufletul , te roaga mereu (And my soul is always asking you)
Sa nu-l fi uitat (not to forget it)
Cine va spune zi de zi (Who's gonna tell me every day)
Ca ne-a fost scris (that it was written)
Ca impreuna vom fi (for us to be together)
Cine va fi lânga tine-n zori (Who's gonna be by your side in the morning)
Daca ai sa uiti cum e sa m-adori (If you forget how is it like to love me)
Am luat tot ce aveam (refren)
Fara tine ma sting... (I'm losing my brightness without you...)
Ma hranesc doar (I feed myself)
Cu nopti din trecut (only with nights from our past)
Stelele plâng in urma ta (The stars are crying behind you...)
Cum as putea sa uit ? (How could I forget you?)
Cerul e trist (The sky is sad)
Toate vorbesc numai de noi (Everything is talking about us)
Iar mie mi-e dor (And I miss)
De aceiasi ochi (Those same)
Atât , atât de goï... (empty, empty eyes...)

http://www.dj-project.ro/ro.html

Estoy de pie...

Stau în picioare, cu capul descoperit,
încerc să descifrez ceea ce mi se cuvine
pentru ignoranţă...
şi nu pot, nu pot să descifrez
nimic,
şi-această stare de spirit, ea însăşi,
se supără pe mine
şi mă condamnă, indescifrabil,
la o perpetuă aşteptare,
la o încordare a înţelesurilor în ele însele
pînă iau forma merelor, frunzelor,
umbrelor,
păsărilor.

Estoy de pie, con la cabeza descubierta,
trato de descifrar lo que se merece
mi ignorancia...
y no puedo, no puedo descifrar
nada,
y este estado de espíritu, él mismo,
se enfada conmigo
y me condena, indescifrable,
a una perpetua espera,
a una concentración de los significados en sí mismos,
hasta que adopte la forma de las manzanas, de las hojas,
de las sombras,
de los pájaros.

Nichita Stanescu, in "A cincea elegie"

Miradas sobre una Bucuresti acristalada...


Sibiu, en la Transilvania sajona


En Chisinau, República Moldova.1.


Chisinau, Portile Orasului ("Puertas de la Ciudad")

Descubriendo el Hanul lui Manuc, Bucuresti


En medio del barrio de Lipscani, en el Bucarest más histórico, resulta muy agradable descubrir el interior del Hanul lui Manul...

Les années passèrent...

Les années passèrent - long nuages au-dessus des plaines
Et jamais plus elles ne reviendront.
Et tout ce qui me touchait jadis ne m´enchante plus:
Les contes et les doïnas, charades et présages,

Tout ce qui avait rendu serein mon front d´enfant,
Ce que j´avais compris à peine, malgré leur sens très clair.
Aujourd´hui en vain me couvres-tu de tes ombres,
Heure du mystère, celle de la chute du jour!

Je voudrais arracher un son au passé de la vie,
Afin que tu en frémisses, à nouveau, mon âme.
Ma main glisse en vain sur les cordes de la lyre.

Tout est perdu de l´horizon de la jeunesse.
Muet reste le doux écho de ces moments-là!
Le temps s´entasse derrière moi... je sombre dans les ténèbres!

Mihail Eminescu, traduit par Michel Stériade

Trecut-au anii... Pasaron los años...


Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri
Şi niciodată n-or să vie iară,
Căci nu mă-ncîntă azi cum mă mişcară
Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri,

Ce fruntea-mi de copil o-nseninară,
Abia-nţelese, pline de-nţelesuri —
Cu-a tale umbre azi în van mă-mpresuri,
O, ceas al tainei, asfinţit de sară.

Să smulg un sunet din trecutul vieţii,
Să fac, o, suflet, ca din nou să tremuri,
Cu mîna mea în van pe liră lunec;

Pierdut e totul în zarea tinereţii
Şi mută-i gura dulce-a altor vremuri,
Iar timpul creşte-n urma mea… mă-ntunec!

"Poesii de Mihail Eminescu", Sonet 20, Bucuresti 1884

Coloana Infinitului, la Columna del Infinito...

Una de las obras maestras de Constantin Brancusi, situada en Tîrgu-Jiu, Oltenia, es la "Coloana fara Sfîrsit" (Columna sin fín, 1933), obra dedicada a los rumanos muertos durante la I Guerra Mundial.
http://fr.wikipedia.org/wiki/Constantin_Brâncuşi

Festival Internacional de Marionetas, Bilbao, hacia 1981...

Todo estaba lejos entonces, no sólo Rumanía. Pero el país de Ionesco, Cioran, Eliade, Eminescu, Brancusi, del Conde Drácula, por supuesto (!), formaba parte, hacia 1981, del bloque de regímenes totalitarios autodenominados "socialistas". Sin embargo, Ceaucescu había conseguido que Rumanía tuviera una cierta autonomía en el ámbito de las relaciones con la Europa occidental.
Mi primer contacto con rumanos puede ser un ejemplo de hasta qué punto Europa estaba totalmente invertebrada en aquel momento... Fue con ocasión del Festival Internacional de Marionetas de Bilbao, que se celebraba en el teatro Arriaga. Fui un día a ver una obra rumana. Al acabar la función, otro bilbaíno y yo nos quedamos a intentar hablar con algún actor. Y en efecto, charlamos un rato con una chica. En francés. Y yo le pedí por favor a ver si tenía algo en rumano, un periódico, algo, porque tenía gran curiosidad por esa lengua y por Rumanía en general. Ella amablemente vino un poco después y me regaló una edición de aspecto prehistórico de la Revista Unesco y unos folletos turísticos. Yo tenía entonces unos 17 años y me fascinó ese breve encuentro entre personas de mundos (europeos) tan separados y heridos. Porque los europeos somos una especie de familia de 500 millones, aunque no mucha gente se pare a pensarlo.
En 2009, 20 años después de la revolución, Bilbao se prepara para tener su primer consulado rumano. România aproape. Ojalá podamos acercarnos ahora mucho más.

Muzeul Guggenheim din Bilbao

Muzeul Guggenheim din Bilbao este un muzeu de artă contemporană situat în Bilbao, Ţara Bascilor. Muzeul este unul din cele cinci muzee mondiale ale fundaţiei Solomon R. Guggenheim. Este probabil, de departe, construcţia cel mai uşor de recunoscut din Bilbao.
Muzeul a fost proiectat de arhitectul Frank Gehry, unul dintre cei mai stimaţi şi admiraţi arhitecţi actuali, fiind proiectat într-o manieră arhitecturală "tipic" deconstructivistă. Deschis pentru public în 1997, a fost conceput să reprezinte unul din elementele centrale ale procesului de reînnoire urbană şi relansare culturală a oraşului Bilbao. Aproape imediat după deschiderea sa, Guggenheim Bilbao a devenit o atracţie turistică importantă şi a fost credidat cu promovarea aproape instantanee a oraşului basc pe plan mondial. Mulţi sunt de părere că acest muzeu "a pus oraşul Bilbao pe hartă".

Muzeul este printre cele mai proeminente şi spectaculoase clădiri din lume în stil deconstructivist. Ca şi majoritatea clădirilor proiectate de Gehry, structura este alcătuită din linii de contur sculptate radical, în stil organic. Administraţia muzeului susţine că muzeul nu are nici măcar o singură latură sau suprafaţă dreaptă în întreaga clădire. O parte a construcţiei este traversată de o autostradă elevată şi o porţiune importantă a edificiului este acoperită cu paneluri de titan, dând întregii construcţii o aparenţă metalică şi modernă.

Fiind situat într-un oraş portuar, muzeul a fost construit astfel încât să semene cu un vapor. Panelurile de titan, care reflectă puternic lumina, seamănă cu formele unui peşte, accentuând din nou intenţia lui Gehry de a construi o structură cu o aparenţă organică.

Multă tehnologie modernă a fost utilizată în planficarea construcţiei. Au fost folosite vizualizări computerizate, încluzând programe CAD. Această tehnologie a ajutat constructorii să producă un bloc funcţional şi estetic armonios care este considerat o minune arhitecturală. În timpul construcţiei, panelurile de piatră folosite ca bază ale suprafeţelor acoperite cu titan au fost tăiate cu ajutorul unui laser.

O observaţie importantă este că, deşi muzeul apare ca un monument-spectacol când e văzut din aer sau de pe râul Nervión, apare destul de modest văzut de la nivelul străzii, combinându-se armonios cu edificiile din jur.

Ţara Bascilor este... / El País vasco es...

Ţara Bascilor (în bască Euskadi, în spaniolă País Vasco) este o comunitate autonomă din Spania. Capitala ei este Vitoria (în bască Gasteiz).
Ţara Bascilor mare (în bască Euskal Herria) este formată din şapte regiuni şi teritorii istorice. Sloganul basc zazpiak bat înseamnă şapte fac unu.
Sudul regiunilor basce spaniole (cele trei provincii ale comunităţii autonome basce, plus Navarra) formează Hegoalde. Nordul regiunilor basce franceze formează Iparralde.
Regiunile basce franceze sunt parte a departamentului Pyrénées-Atlantiques.
Ele sunt:
Labourd (în bască Lapurdi)
La Soule (în bască Zuberoa)
Basse-Navarre (în bască Nafarroa Behera)

Împărţire administrativă
Ţara Bascilor include următoarele teritorii istorice, care sunt echivalente cu provinciile Spaniei (diviziuni administrative spaniole):
Álava (în bască Araba), capitala Vitoria (în bască Gasteiz)
Vizcaya (în bască Bizkaia), capitala Bilbao (în bască Bilbo)
Guipúzcoa (în bască Gipuzkoa), capitala San Sebastián (în bască Donostia).
Aceasta regiune are 251 municipii, dintre care 51 se află în Álava, 88 în Guipúzcoa şi 112 în Vizcaya.

Limbi vorbite
În Ţara Bascilor se vorbeste atat spaniolă, cat si bască, ultima fiind limba maternă in aceasta reguine. Limba bască se deosebeşte de spaniolă prin faptul că nu este indo-europeană şi nu are nicio relaţie lingvistică cu alte limbi latine. Potrivit recensămantului din 2001, 32,2% din populaţia Ţării Bascilor vorbesc două limbi (spaniolă si bască); 49,6% - vorbesc doar spaniolă; şi 18,2% - cunosc bască, dar vorbesc spaniolă, deoarece întampină greutăţi în vorbirea limbii basce.

Informaţii
Capitală:
Vitoria-Gasteiz
Suprafaţă:
7.234 km²
Populaţie: În 2007: 2.141.860 loc.

Densitate:295 loc/km²

Buna! Sunt român / Hola! Soy rumano

Hablando un poco de rumano...


No está nada mal y viene con CD...

Româna este o limba latina...


El rumano es una lengua latina...

Treizeci de milioane vorbesc româna...

Stii ca aproape 30 milioane de oameni vorbesc româna în lume?
¿Sabes que cerca de 30 millones de personas hablan rumano en el mundo?

Regiones de Rumanía


Las actuales Transilvania, Maramures, Banat y Crisana pertenecieron a Hungría hasta 1919. Moldavia (que ha perdido la actual Moldova independiente desde que Stalin se la anexionara en 1940) y Valaquia (Oltenia y Muntenia actuales) fueron principados otomanos autónomos hasta 1878.
Por su parte, la Dobrogea fue parte del Imperio Otomano hasta esa misma fecha.

România, un país por descubrir