Palya Bea, "Tánc"

Cercul Aici Bilbao: it was great!!

Ha sido un fin de semana totalmente veraniego en Bilbao. Sol, calor, ideal para pasear y para disfrutar de la ciudad. El primer encuentro del Cercul Aici Bilbao. Nos hemos conocido mas y mejor, ha habido momentos para hablar en rumano, hemos leido poesia ( indispensable Eminescu) y oido musica, hemos visitado juntos a nuestro amigo Gabriel en el hospital (pronto le daran de alta). Es el principio de un recorrido agradable a ritmo sostenible. Esperamos que para la proxima ocasion puedan sumarse mas amigos y que resulte aun mas provechoso!

Pe curand!

La "embajada" ruso-lipovena en Bilbao...

Hoy ha comenzado el IV Festival Gentes del Mundo en Bilbao, que se prolongara hasta el domingo 27. Docenas de asociaciones participaran en multiples eventos: musica, danza, teatro, cine... En medio de este amplio despliegue intercultural, la presencia de la importante comunidad rumana asentada en Bilbao se concreta en una actuacion el sabado 26 en la tarima del Arenal a cargo del Coro Lipoveno.

Podeis tener la informacion detallada sobre este Festival en:

http://www.gentesdelmundo.org/

De ce muncesc românii la negru?

Românii acceptă să lucreze la negru deoarece angajatorii le oferă această variantă pentru a scăpa de plata contribuţiilor către bugetul de stat. În lipsa altor surse de venit, oamenii acceptă, expunându-se la riscuri foarte mari.
Angajatorii profită de cei care acceptă să muncească la negru, oferindu-le un salariu foarte mic. Însă, muncitorul nu are nici garanţia că îşi va primi banii pentru munca prestată şi nici că va avea un loc de muncă pentru mai mult timp.
http://www.evz.ro/detalii/stiri/de-ce-muncesc-romanii-la-negru-898876.html

Discopera litoralul romanesc...

Lenguas habladas en Rumania

En Rumania la lengua rumana es la unica oficial para todo el territorio y es lengua materna del 90% de los ciudadanos rumanos. Cabe señalar que la lengua rumana es hablada, fuera de Rumania, por la mayoria de los moldavos e importantes minorias de paises vecinos.
Las lenguas minoritarias en Rumania pueden ser utilizadas en la administracion local, en el sistema judicial y en el ambito educativo.
En Rumania las cuatro minorias linguisticas mas importantes son la comunidad de lengua magiar (1,4 millones de personas), la comunidad de habla romani (gitanos rumanos, cerca de 250.000 personas), los hablantes de ucraniano (56.000) y la comunidad germanofona (de 700.000 personas en 1938 han pasado a ser hoy en dia unos 45.000).
Asimismo, son rumanos de lengua minoritaria los rusos lipovenos (30.000 personas), los hablantes de lengua turca (28.000), los de lengua tatar (21.000) y la minoria de lengua serbia (20.000).
http://en.wikipedia.org/wiki/Languages_of_Romania

El Hanului Gabroveni de Bucuresti va a ser restaurado

El Hanul lui Gabroveni de Bucuresti, edificio del siglo XVII actualmente en ruinas situado en Lipscani, va a ser completamente rehabilitado y convertido en Centro Cultural Europeo y ejemplo de buena practica para la transformacion del historico barrio de la capital rumana.
Mas informacion sobre esta feliz iniciativa:
http://www.romaniapozitiva.ro/bucuresti/restaurarea-hanului-gabroveni/
Una buena descripcion del edificio en:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hanul_Gabroveni

Spaimele membrilor "second-hand" ai UE...

Măsurile împotriva crizei economice decise exclusiv de mai marii UE schimbă însăşi natura Uniunii.(...) Micşorarea rolului Comisiei şi celorlalte instituţii UE fragilizează procedurile destinate să asigure participarea largă a tuturor statelor membre în luarea deciziilor în UE...

Articolul complet:
http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dezbateri/spaimele-membrilor-second-hand-ai-ue-190766.html

Provocări geostrategice ale unei posibile aderări a Turciei la Uniunea Europeană

Relația dintre UE și Turcia este povestea unei iubiri platonice. UE își dorește Turcia aproape însă, cu cât aceasta se apropie mai mult, cu atât creşte frica de un angajament serios. Oare cât poate dura acest tip de relație? Vă propun să analizăm care sunt argumentele pro și contra privind un posibil „mariaj” al acestora. Dezbaterea este cu atât mai interesantă pentru români cu cât ei sunt cei mai mari susţinători europeni ai aderării Turciei la UE date fiind relaţiile culturale, economice şi geostrategice importante dintre cele două ţări.
Articolul complet lui Alin Cristian Mituţa:
http://europuls.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=447:provocari-geostrategice-turcia-ue&catid=98:relex&Itemid=1228

La mulţi ani, Liliana!!

Multi ani traiasca!
Multi ani traiasca!
Multi ani traiasca!
La multi ani cu sanatate!
Sa va dia Domnul tot ce doriti,
zile senine si fericire.
La multi ani sa traiti
cine sa traiasca Liliana.
Multi ani!

Nicu Alifantis, "Umbra"

En Chiril, cerca de Bistrita y Vatra Dornei...

Bucureşti 2010...

Tudor Gheorghe, "Dans"

Când totul merge rău, ne rămâne fotbalul...

Campionatul Mondial de Fotbal înseamnă mult mai mult decât sport. Este un fenomen sociologic care estompează realitatea. Dovada: Spania, ţară în mare dificultate din pricina crizei, este favorită pe teren. Nu există niciun alt spectacol în lume capabil de a aprinde pretutindeni atât de multe pasiuni colective. Secretul seducţiei sale este că acţionează la nivel emoţional cu un limbaj capabil de a articula sentimente universale: competiţia, provocare, apartenenţa, identitatea tribal. El are frumuseţea vizuală a sportului, însufleţirea morală a depăşirii de sine şi complexitatea mentală a strategiei, dar bazându-se pe un act atât de instinctiv şi natural, a da un şut unui obiect care se rostogoleşte, scrie publicaţia spaniolă ABC, citată de presseurop.eu.

Asociat culturii de masă, industriei de divertisment şi activităţilor de marketing şi publicitate, fotbalul a devenit o metaforă a lumii moderne, şi s-a lepădat una după cealaltă de toate prejudecăţile politice şi reticenţele culturale care-i atârnau în spinare: alienarea, brutalitatea, masculinitatea. Femeile, politicienii şi intelectualii s-au alăturat şi ei în cele din urmă publicului abandonat puterii invincibile de atracţie a acestui sport. Fotbalul este un fenomen global, democratic, universalist: o emblemă distinctivă a societăţii mondializate.

Cupa Mondială este ritul suprem al noii religii fotbalistice. Dimensiunea de competiţie internaţională simbolizează structura identitară a maselor naţionale şi îi oferă o mare putere de atracţie şi de dinamism social. Chiar şi în sânul unei comunităţi precum Spania, în conflict perpetuu al identităţilor, participarea echipei Roja (selecţionata Spaniei) alipeşte particularismele şi coase împreună fâşiile sentimentului naţional cu firul invizibil al orgoliului colectiv. Acumularea recentă de victorii a nimicit obişnuitul pesimism istoric şi l-a înlocuit cu un val de mândrie. Pentru prima oară de mulţi ani încoace, echipa spaniolă are un stil propriu, capacitatea de a se depăşi şi voinţa de a câştiga. Selecţionata este întruchiparea unei ţări fără complexe, cu o nouă mentalitate de câştigătoare, şi care probabil nu are altă contraindicaţie decât euforia.

Spania este o candidată pentru triumf, chiar dacă nu este favorită, dar această aspiraţie este deja un pas decisiv. Chiar şi guvernul chinuit de criză îşi permite să viseze la acest balsam de optimism la scară largă care ar fi o victorie. Nu este o problemă banală, într-un mediu sordid de sărăcie şi faliment, într-un peisaj social deteriorat şi defetist, fotbalul inversează starea de spirit predominantă şi, în aparenta lui trivialitate, ne oferă o speranţă obiectivă de victorie. Este un mesaj încântător într-un peisaj devastat. Cine ar crede că este doar un joc ?
http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dezbateri/cand-totul-merge-rau-ne-ramane-fotbalul-189889.html

No sabían adónde los llevaban...

"Las frases verdaderas están siempre relacionadas con una herida profunda", dice en una entrevista Herta Müller. La Nobel recrea las vivencias de los rumanos de origen alemán deportados a Ucrania en 1945, entre ellos, su madre y el poeta Oskar Pastior.

PREGUNTA. Dos meses antes del fallo del Premio Nobel publicó usted esta novela ("Todo lo que tengo lo llevo conmigo", Siruela) sobre la deportación de los alemanes de Rumania a campos de trabajo rusos en 1945. ¿Por qué eligió este tema que ha sido silenciado tanto tiempo en Rumania?

RESPUESTA. El tema me ha rondado por la cabeza durante muchos años, pues mi madre fue uno de los deportados, y me he criado con el silencio angustioso en que estaba envuelto, las alusiones veladas, la intuición del sufrimiento que había detrás. En Rumania esto era un tema tabú -y sigue sin ser investigado a fondo- porque evocaba el recuerdo del pasado fascista. A la gente no le gustaba que le recordasen que el Gobierno de Antonescu fue fiel aliado de Hitler. Solo porque el Ejército ruso invadió el país en agosto de 1944 y lo derrocó se produjo en Rumania el súbito cambio de régimen. Todos los soldados rumanos habían participado en las campañas hitlerianas de destrucción de la Unión Soviética, pero, en enero de 1945 -todavía meses antes de que terminara la guerra-, solo los miembros de la minoría alemana fueron enviados a Ucrania para trabajos forzados de reconstrucción. Fueron deportados en nombre de la culpa colectiva, en concepto de trabajos de reparación. Cercan de 100.000 rumanos de origen alemán fueron transportados en vagones de ganado hacia el Este. No sabían adónde los llevaban y, una vez allí, ignoraban cuánto tiempo debían permanecer en los campos de trabajo. Al final fueron cinco años, que pasaron en condiciones inimaginables. Realizaron trabajos extremadamente duros en minas de carbón, en la construcción y en los koljós, las granjas colectivas. No había comida, muchos murieron de hambre. No tenían con qué resistir el frío, la gente trabajaba a la intemperie y moría congelada. Sufrieron todo tipo de infecciones y enfermedades a causa de las terribles condiciones sanitarias y la mayoría de los que sobrevivieron volvieron mutilados o con enfermedades crónicas.
CECILIA DREYMÜLLER 12/06/2010
http://www.elpais.com/articulo/portada/vida/extrema/elpepuculbab/20100612elpbabpor_3/Tes

El menu Aici Bilbao se va cocinando...

El cercul Aici Bilbao va preparando su primer encuentro entre amigos y a gusto para el fin de semana del 26-27. No dudeis en escribir al bloguero si os interesa participar.

En el menu (previsto por ahora):

- debate sobre diversidad e interculturalidad Aici in Bilbao si acolo in Romania...

- momento artistico de mandolina y poesia rumana (recitaremos Eminescu y otros en rumano, castellano, euskera, catalan, frances...)...

- plimbare pe Bilbao romaneste. Los invitados no se libran de un paseo por la nueva Alhondiga y otros platos innovadores del botxo bilbaino...

- visita (en petit comite) a Gabriel, nuestro amigo que esta desde hace meses en el corazon de Aici Bilbao, aunque el por ahora no tiene internet...

Seguiremos informando.

Domekan Errumania Berrizen

Kultura arteko topaketen bosgarren edizioa antolatu dute domekarako Berrizburun. Aurten errumaniarrena izango da kultura nagusia.
Immigrazio Kontseilutik kultura arteko topaketa berriro egiteko beharrizana ikusi dute. Berrizen hainbat kulturatako pertsonak bizi direla kontuan hartuta, elkar ezagutu eta harremanetan ipintzeko gunea izango da domekako topaketa. Jaialdian berriztar guztiek parte hartu dezakete.
Kultur ekintzak 11:00etan hasiko dira, henna tailerra, Moldova musika taldearen emanaldia,Errumaniako jantzi tradizionalen desfilea eta Errumaniari buruzko erreportajea ikusteko aukera egongo da. Eguerdian 12:00etan hainbat kulturatako jakien dastaketa egongo da, batez ere, Errumaniako gastronomia ezagutzeko aukera izango dute bertara hurbiltzen direnek. 14:00etan bazkari herrikoia eta arratsaldean musika eta dantzak.
Topaketaren helburuak dira immigrazio gaietan herritarrak sentsibilizatzea, bertakoen eta etorkinen arteko hartu-emana sorraraztea eta etorkinek herri-bizitzan parte hartzea, horrek daukan garrantzia aitortuta

El festival de Cluj premia "Mundane History"

Trofeul Transilvania pleacă în Tailanda

Cel mai aşteptat moment al Festivalului Internaţional de Film Transilvania a sosit: cea de-a noua ediţie TIFF şi-a desemnat sâmbătă seara câştigătorii în cadrul galei de închidere desfăşurată la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca.

Anul acesta, Trofeul Transilvania pleacă în Tailanda. Juriul, format din Martin Blaney, Christine Dollhofer, Monica Bîrlădeanu, Barmak Akram şi Irene Smits a decis ca premiul în valoare de 10.000 de euro să fie acordat filmului Mundane History / Poveste anodină, regia Anocha Suwichakornpong, pentru „structura sa neconvenţională şi folosirea eclectică a imaginilor în această poveste emoţionantă, care arată cât de dureroasă poate fi viaţa şi ne demonstrează că oamenii au nevoie unii de alţii, indiferent de diferenţele de clasă socială.”

Anunţul a fost făcut de Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Hunor Kelemen şi Preşedintele Academiei Europene de Film, Wim Wenders. Producţie de origine tailandeză, recompensată cu Tigrul de Aur la Festivalul de la Rotterdam în 2010, Poveste anodină spune povestea lui Ake, un tînăr paralizat în urma unui accident, care este îngrijit de Pun, un asistent angajat de Thanin, stoicul patriarh al familiei. Aripa principală din curtea familiei este un edificiu vechi care a văzut şi zile mai bune iar treburile casei revin în grija cîtorva servitori ce împart o clădire separată în aceeaşi curte. Folosind o structură non-lineară, filmul se concentrează pe detaliile lumeşti, aproape insignifiante, ale vieţii de zi cu zi. Dar încetul cu încetul sunt dezvăluite secretele ascunse de faţada liniştită a casei.
http://www.tiff.ro/stire/trofeul-transilvania-pleaca-in-tailanda/94

"Poveste anodină", regia Anocha Suwichakornpong

Aşteptând barbarii...

"De ce-au venit în piaţă orăşenii?
Barbarii astăzi vor sosi.
De ce-i pasiv senatul, dezbaterile-s sfârşite,
Senatorii nu vor nimic, nici legi să decreteze?

Barbarii astăzi doar sosesc.
Ce rost mai are legi a decreta?
Sosesc barbarii, ei să decreteze!

De ce-mpăratul, trezit cu noaptea-n cap,
Tronează porţile oraşului
Şi tronul, şi coroana - pe toate le tronează?

Barbarii astăzi vor sosi.
Aşteaptă împăratul căpetenia lor
Să-i ofere titluri de onoare,-
E gata pergamentul cu ordine cu tot.
De ce pretorii, alăturea de consuli
În togă roşie s-au arătat,
Le-mpodobeşte braţele brăţare-n ametiste,
Pe degete - inele de smarald?
Sceptrele cu-argint sunt smălţuite,
La ce le-ar trebui azi sceptrele acestea?

Barbarii anume astăzi sosesc,
Iar luxul îi orbeşte pe barbari.
Dar unde-s pretorii stimabili?
Ei nu se văd, - cuvântul lor lipseşte.

Astăzi sosesc barbarii,
Iar lor cuvântul nu le e pe plac.
De ce-i atât de alarmat oraşul?
Iar străzile - atâta de pustii?
Da ce-i atât de tulbure poporul,
De ce grăbit se-ascunde fiecare ins?

Deja e noapte, barbarii n-au sosit.
De la hotarul ţării a venit o veste,
Că-n lumea asta barbari nici nu există.

Acuma ce ne facem fără de barbari?
În ei văzusem o ieşire... Acuma ce ne facem?"
Konstantinos Kavafis, traducere de Ion Vatamanu

Iubire

Divin

Pas question de Dracula...

Onze histoires sidérantes. De naturel. De talent. De toupet. Et de poésie du quotidien. Ces trois écrivains roumains (Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu, Florin Lazarescu), par on ne sait quel miracle d'économie de moyens, parviennent à donner des situations et des personnages - même et surtout lorsqu'ils sont d'une grande simplicité, voire emprunts de trivialité - une impression d'évidence. S'en dégage un objet poétique, une sphère à contempler dans sa perfection formelle.
http://www.amazon.fr/Pas-question-Dracula-Teodorovici-Lucian/dp/235270037X

"Hauríem" de Ana Blandiana

"Hauríem de néixer vells,
de venir savis al món,
de ser capaços d’escollir el nostre destí,
de saber, des de la primera cruïlla, quins camins agafar
I que irresponsable fos, només, l’afany d’anar massa lluny.
És així com, en fer-nos més i més joves, caminant,
Madurs i poderosos arribaríem a la porta de la creació,
La travessaríem per entrar a l’amor adolescents,
I seríem infants en el naixement dels nostres fills.
No obstant, ells serien aleshores més vells que nosaltres,
Ens ensenyarien a parlar, ens bressolarien per dormir,
I nosaltres desapareixeríem lentament, més petits cada vegada,
Com un gra de raïm, com un gra de pèsol, com un gra de blat…"

(Trad. Radu P. Giurgiu i Josep Porcar)
(Si entreu en el blog a través de l'enllaç http://www.porcar.net/?p=2130
podreu accedir a la versió original del poema i, a més, sentir-la llegida per la poeta.)

"Ar trebui" lui Ana Blandiana

"Ar trebui să ne naştem bătrâni,
Să venim înţelepţi,
Să fim în stare de-a hotărî soarta noastră în lume,
Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornesc
Şi iresponsabil să fie doar dorul de-a merge.
Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergând,
Maturi şi puternici s-ajungem la poarta creaţiei,
Să trecem de ea şi-n iubire intrând adolescenţi,
Să fim copii la naşterea fiilor noştri.
Oricum ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi,
Ne-ar învăţa să vorbim, ne-ar legăna să dormim,
Noi am dispărea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cât bobul de strugure, cât bobul de mazăre, cât bobul de grâu…"

"O lago" de Mihai Eminescu

"O lago azul do bosque
Cerrado de nenúfares amarelos.
Tremulando em alvos círculos,
Sob o vento treme a barca.
Passeio próximo à margem,
Ouço o parque, o parque avisto,
E sonho que ela surja dos bambus
E se atire amantíssima em meus braços.
Numa canoa partiremos,
E ocultos no reflexo d’água
Que de minha mão se escape o leme,
E que o remo também se me escape.
Alumbrados em encantamento,
Vagaremos à luz do luar.
Que o vento assobie nos bambus,
E a água undívaga ressone.
Ela não vem... Solitário
E inútil suspiro e sofro,
À margem do lago azul,
Cerrado de nenúfares amarelos"

1 de setembro de 1876
Mihail Eminescu
(Tradução de Marcos de Farias Costa)
Da revista: "Dialética – 1", abril a outubro de 1992, AL

Foro de l´Est: Literatura rumana

Os invito a visitar y a disfrutar del excelente foro sobre literatura rumana:
http://www.casadelest.org/foro/topic.asp?TOPIC_ID=927&whichpage=1

Invitació a l´estudi de la llengua romanesa

"Invitació a l´estudi de la llengua romanesa" es un método de rumano creado por la profesora Magda Bistriceanu y editado en 2008 por la Universitat de Girona.

"Invitació a l´estudi de la llengua romanesa" és el segon volum de la col·lecció "Linguae Mundi", publicat per l´Observatori de les Llengües d´Europa i de la Mediterrània (ODELLEUM) de la Universitat de Girona. És la primera gramàtica de la llengua romanesa publicada en llengua catalana i ha estat pensada com a instrument pràctic per a l´estudi d´aquesta importantíssima llengua romànica.
http://www.laie.es/libro/invitacio-a-lestudi-de-la-llengua-romanesa/346678/978-84-8458-273-1

Plimbare pe Bilbao româneşte. 1.

Miradas sobre la Salina Turda, en Transilvania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Salina_Turda