Teodor Munteanu, "Adio Madalina"

"Pamantul este astazi
Mai trist si mai sarac
Ma poarta pasii-aiurea
Si nu stiu ce sa fac.

Nu pot sa cred ca fata
Cu parul cel de foc
S-a stins intr-o ispita
Lipsita de noroc.

As vrea sa cred ca totul
E doar o gluma proasta
Noi te iubim din suflet
Esti Madalina noastra!

In valurile vietii
Iubirea-ti este crez
Plecarea e absurda
Si nu-i gasesc vreun sens.

La ce e buna jertfa
Cand pruncul va-ntreba
Unde e-a lui maicuta
Sa-i stea alaturea?

N-ai mai avut putere
Sa fii tu Madalina
Pe scena vietii tale
Ai stins nedrept lumina.

Pustiu avem in suflet
Si-am impietrit in noi.
Mai punem o durere
Peste atatea ploi.

Cand noi uitam de arta
Si de frumosul cant
Artistii de valoare
Devin incet pamant.

Suntem acum mai singuri
Mult mai saraci si tristi
Cum poti pleca din lume
Cand tu in noi existi?

As vrea sa cred ca-n lume
Nu a murit speranta
Si cu credinta-n suflet
Ne este draga viata.

Adio, Madalina
Iti spun banal si sec.
In viata multe lucruri
Eu nu le inteleg.

Acum la incheiere
Doar amintiri raman.
Semneaza cu tristete
Un suflet de roman."
(Muzica si versurile: Teodor Munteanu)