miercuri, 19 iunie 2013

Noi nu mai avem dreptul să iubim.


"Noi nu mai avem dreptul să iubim.

Fiindcă ştim: repede trecătoare e febra, 
Mirarea, durerea, ruşinea... 
Nesfîrşită, nesfîrşită oboseala. 

Oboseala de după dragoste. În care uiţi, eşti uitat. 
În care din tine nu mai rămîne decît un abur 
Care se destramă, încet. 

Nici o urmă în aer, pe masă, pe covor, în piele. 
Nici o urmă pe cearceafurile proaspăt spălate. 
Doar oboseala. Nesfîrşită. Oboseala."

Alexandru Mușina 

(1 iulie 1954 - 19 iunie 2013)

Belleza de Rumania





marți, 2 aprilie 2013

Perioada medievală şi începutul epocii moderne: Ţiganii din spaţiul românesc în scrierile călătorilor străini



În spaţiul românesc, ţiganii au sosit la sfârşitul veacului al XIV-lea, aşa după cum o arată documentele de cancelarie domnească, care îi menţionează pe robii ţigani ai domniei, ai boierilor şi ai mănăstirilor. Alături de robii ţigani, în Moldova, sunt amintiţi şi robii tătari, iar în Ţara Românească, cei bulgari, dar de la sfârşitul veacului al XVI-lea, robia devine o instituţie a statului care îi cuprindea exclusiv pe ţigani, proveniţi din prizonierii de război, din danii, moşteniri sau cumpărări, puțini fiind cei liberi, dezrobirile fiind rare. Sunt menţionaţi în documentele de cancelarie domnească, care surprind în special latura juridică şi, de asemenea, de către călătorii străini, atenţi mai mult la trăsăturile lor fizice, la înfăţişare, la tradiţii sau la traiul lor patriarhal.
Interesul străinului pentru „tipuri omeneşti ciudate sau măreţe...”
Călătorii străini care au surprins imagini ale societăţii româneşti medievale au acordat o atenţie însemnată locuitorilor acestor meleaguri, români sau aparţinând altor etnii. Ţiganii nu puteau lipsi, călătorii străini fiind interesaţi de situaţia lor juridică şi socială deosebită, dar şi de pitorescul şi exotismul acestei populaţii. Nicolae Iorga, care a înţeles rolul Istoriei românilor prin călători, remarca interesul străinului pentru „tipuri omeneşti ciudate sau măreţe: ţiganul supt toate aspectele lui de maimuţă umană, lângă demnitatea sigură a ţăranului nostru, lângă neastâmpărul raselor orientale”1.

joi, 28 martie 2013

marți, 26 martie 2013

Miradas sobre la Casa de Economii și Consemnațiuni (1864), en Bucarest



Fotos de Santi (2010), gràcies!

Teléfono desde Brasov, Transilvania...




Las fotos son de Santi (2010), multumesc!

luni, 25 martie 2013

Entre Roumanie et Moldavie, une « tour Eiffel couchée » qui traverse la rivière Prout


À la frontière entre la Roumanie et la Moldavie, il est un ouvrage architectural bien peu connu, le pont de métal qui traverse le Prout, construit en 1877 par l’ingénieur français Gustave Eiffel, à la veille de la guerre russo-turque. « Nous l’appelons la tour Eiffel couchée » aiment à plaisanter les habitants de la région. Chargé d’histoire, ce pont ferroviaire est rarement accessible aux visiteurs.
JPEG - 68.5 ko
Les plans de Gustave Eiffel
Le pont sur la rivière Prout qui relie les villes de Iași, en Roumanie et d’Ungheni, en Moldavie, est un monument protégé par l’État. « Nous l’appelons la tour Eiffel couchée. Bien qu’il soit d’une rare beauté, il ne peut être admiré par les touristes, car il est situé sur la frontière », explique Alexandru Ambros, le maire d’Ungheni.
Les occasions de visiter le pont frontière entre la Roumanie et la Moldavie sont rares. En 2012, il a été ouvert au public à deux reprises, le 27 avril, à l’occasion du 135e anniversaire de sa mise en service et, le 1er septembre, pour les « jours d’Ungheni ».
La première voie ferrée à avoir traversé le Prout, frontière naturelle séparant les deux parties de l’ancienne Moldavie, aujourd’hui divisée entre la Roumanie et la république de Moldavie, a une histoire bien à elle. Entrée en fonction en 1876 (du temps où la Moldavie faisait partie de la Roumanie), la ligne Iași-Chisinau-Ungheni a été voulue à la fois par la jeune principauté roumaine, qui cherchait à ouvrir une nouvelle route vers le port ukrainien d’Odessa, et par l’Empire tsariste, qui avait des vues sur la sphère d’influence géopolitique de l’Empire austro-hongrois, auquel appartenait, entre 1868-1918, la partie centrale de la Roumanie.
Rencontre au sommet entre le tsar Alexandre II et Carol 1er de Roumanie
A l’issue de négociations engagées en 1869 après une rencontre entre le tsar Alexandre II et le prince Carol Ier de Roumanie, les deux pays décidèrent de créer un nouveau passage frontalier au niveau d’Ungheni. Commencée au printemps 1871, la construction de la ligne de chemin de fer progressa relativement vite, et le 28 avril 1873, la Société russe de navigation et de commerce inaugurait les 72 kilomètres du premier tronçon, réalisés par la société Lidkowski. Au début de la même année, la première entreprise privée de construction ferroviaire de Roumanie, dirigée par l’ingénieur Grigore Heliad, lança le chantier des 21 kilomètres reliant Iasi à Ungheni, du côté roumain, tronçon officiellement mis en service en août 1874.
Toutefois, la nouvelle jonction transfrontalière entre la Roumanie et l’Empire russe ne s’effectua que le 12 février 1876, avec le passage du premier train au-dessus du Prout. Construit au départ en bois, le pont n’était pas assez sûr pour résister à de fréquentes traversées. Or la détérioration rapide de la situation géopolitique dans les Balkans nécessita la mise en œuvre d’une version définitive, qui fut conçue et construite par le célèbre ingénieur français Gustave Eiffel.
Ecartement des rails variant au gré des guerres et mésententes
Inauguré le 14 mars 1877 et très utilisé pendant la guerre russo-turque de 1877-1878, ce pont métallique est toujours en fonction aujourd’hui. Les trains de voyageurs et de marchandises qui transitent entre la Roumanie et la république de Moldavie l’empruntent quotidiennement. L’un des aspects les plus intéressants de l’exploitation de ce chemin de fer tient aux changements périodiques de l’écartement des rails, qui se sont succédé au gré des guerres et mésententes qui ont rythmé les relations russo-roumaines.
Construit en écartement large (de type russe, soit 1.524 mm), le tronçon entre l’ancienne capitale de la Moldavie et le poste frontière d’Ungheni a été partiellement modifié pour faciliter le passage par la Roumanie des armées tsaristes engagées dans des opérations militaires contre les Turcs, sur le territoire actuel de la Bulgarie. De l’autre côté de la rivière, les troupes roumaines ont quant à elles établi une ligne à écartement européen standard (1.435 millimètres).
En 1918, après la proclamation de la réunion de la Bessarabie (partie de la Moldavie jusqu’alors contrôlée par la Russie) avec la Roumanie, l’intégralité de la voie ferrée Iași-Chisinau fut refaite selon l’écartement standard.
En 1940, la Bessarabie, de nouveau annexée par l’URSS et devenant la Moldavie soviétique, le réseau ferroviaire revient alors à l’écartement large. Lequel changea une fois encore à partir de juin 1941 pour permettre le passage des troupes de l’Axe dans leur offensive contre l’armée Rouge. Plus tard, en 1944, lorsque, après un bref retour dans le giron de la Roumanie, entre 1941-1944, la Moldavie fut réintégrée dans l’URSS, seul le tronçon situé sur le territoire roumain revint à l’écartement standard. Aujourd’hui, l’écartement large est toujours en vigueur dans les chemins de fer moldaves, ce qui explique, avec les changements de locomotives, l’interminable durée du trajet entre Iași et Chisinau.

miercuri, 20 martie 2013

Miradas sobre la Calea Victoriei, en Bucuresti



Para conocer a fondo la arquitectura de Calea Victoriei, en Bucarest, recomiendo visitar este blog:
http://bucurestiinoisivechi.blogspot.com.es/search/label/Calea%20Victoriei

Imaginando una Bucureşti de colores...




Han coloreado el Ateneul Român, la  Casa de Economii si Consemnatiuni, el Palatul Cantacuzino y la Biserica Stavropoleos en:
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2012/01/top-10-cladiri-reprezentative-din-bucurestii-gri/

Tres joyas del Banato rumano




Imágenes de Timisoara, Oradea y Satu Mare, en el Banat rumano.

sâmbătă, 16 martie 2013

Cum vorbesc românii: de la graiul dulce al moldovenilor, molcomul ardelenilor şi „fruncea“ bănăţenilor la „miticismele“ bucureştenilor


Limba română, în toate variaţiile ei, este studiată atent în ultimii mai bine de 100 de ani de lingvişti şi, mai recent, în cadrul unor ramuri de cercetare precum sociolingvistica, psiholingvistica sau geografia lingvistică.
Citeste mai mult:
http://adevarul.ro/news/societate/cum-vorbesc-romanii-graiul-dulce-moldovenilor-molcomul-ardelenilor-fruncea-banatenilor-miticismele-bucurestenilor-1_51446ba500f5182b85155416/index.html



joi, 14 martie 2013

Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane...



El método "PULS" de rumano ya tiene niveles B1 y B2



La lengua rumana en el mundo


El nuevo puente Calafat-Vidin une Rumania y Bulgaria







"Rhapsodie roumaine", de Dominique Fernandez


"Le goût de Bucarest", par Sophie Massalovitch


Paris, Mercure de France, 2010, 132p.

"Euskal behi baten oroimenak" errumaniera itzulita


Miradas sobre Nicu Alifantis

Nicu Alifantis este un cântăreț de muzică folk, actor și poet din România.
(...) Născut la 31 mai 1954, la Brăila din părinți greco-macedonieni, face studii muzicale particulare și debutează scenic în 1973.
(...) După armată devine membru al Cenaclului Flacăra, condus de poetul Adrian Paunescu, și participă la majoritatea "întâmplărilor artistice", melodii ale sale figurând pe compilațiile Folk 1 și 2 apărute la Electrecord în 1977 și, respectiv, în 1978. În 1983, la apariția casetei de discuri care marca 10 ani de activitate a cenaclului, Nicu Alifantis este cel mai bine reprezentat cantautor de pe acest album.
(...) Între 1973 - 2002 a susținut 4036 concerte.

20 entradas Bilbao România en el blog "Comme l´eau qui coule"


Durante 2011, 20 nuevas entradas sobre temas rumanos en el blog acuático. Visita el enlace:
http://ombramaifubh.blogspot.com.es/search/label/Rom%C3%A2nia%20Aici%20Bilbao
(Foto de Santi 2010)

miercuri, 22 decembrie 2010

Spania, bomba cu ceas a Europei?

Deşi liderii europeni au decis joi seară asupra unui mecanism permanent de salvare financiară, criza zonei euro este departe de a se fi încheiat.
După ce miercuri, agenţia de rating Moody's avertizase că va degrada Spania, vineri a decis să scadă ratingul Ţării Bascilor, una din cele mai bogate provincii spaniole. Acesta ar putea fi însă abia începutul în condiţiile în care băncile spaniole sunt în pericol să se prăbuşească, scrie New York Times, sub povara datoriilor generate de prăbuşirea pieţei imobiliare.
http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/criza/spania-bomba-cu-ceas-a-europei-210379.html

marți, 21 decembrie 2010

Maria Raducanu & Maxim Belciug, "Pe langa plopii fara sot"


"Pe lângă plopii fără soţ
Adesea am trecut;
Mă cunoşteau vecinii toţi -
Tu nu m-ai cunoscut.

La geamul tău ce strălucea
Privii atât de des;
O lume toată-nţelegea -
Tu nu m-ai înţeles.

De câte ori am aşteptat
O şoaptă de răspuns!
O zi din viaţă să-mi fi dat,
O zi mi-era de-ajuns;

O oră să fi fost amici,
Să ne iubim cu dor,
S-ascult de glasul gurii mici
O oră, şi să mor.

Dându-mi din ochiul tău senin
O rază dinadins,
În calea timpilor ce vin
O stea s-ar fi aprins;

Ai fi trăit în veci de veci
Şi rânduri de vieţi,
Cu ale tale braţe reci
Înmărmureai măreţ,

Un chip de-a pururi adorat
Cum nu mai au perechi
Acele zâne ce străbat
Din timpurile vechi.

Căci te iubeam cu ochi păgâni
Şi plini de suferinţi,
Ce mi-i lăsară din bătrâni
Părinţii din părinţi.

Azi nici măcar îmi pare rău
Că trec cu mult mai rar,
Că cu tristeţă capul tău
Se-ntoarce în zadar,

Căci azi le semeni tuturor
La umblet şi la port,
Şi te privesc nepăsător
C-un rece ochi de mort.

Tu trebuia să te cuprinzi
De acel farmec sfânt,
Şi noaptea candelă s-aprinzi
Iubirii pe pământ."
M. Eminescu
http://www.buscalibros.cl/poesias-poetry-eminescu-mihail-cp_3470531.htm

vineri, 17 decembrie 2010

"Atemschaukel" al Hertei Müller, a aparut în limba bască la Elkar

"Leagănul respirației" (în germană "Atemschaukel") este un roman al Hertei Müller, o scriitoare germană originară din România.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Atemschaukel

"Hatsaren kulunka", Herta Mülleren "Atemschaukel" euskaratua

Ibon Uribarri (Zarautz, 1967) itzultzaileak, Herta Müller Nobel Sariaren "Hatsaren kulunka" euskaratu berri du. Idazle errumaniarraren lanen artean lehena da euskal hizkuntzara ekartzen eta Elkarrek argitaratu du.

joi, 16 decembrie 2010

Cum a scris Bram Stoker romanul Dracula?

"Dracula", romanul gotic scris şi publicat în 1897 de scriitorul irlandez Bram Stoker, se pare că a fost inspirat de cronicile medievale săseşti, adevărate bestselleruri ale vremii lor, care-l prezentau pe Vlad Ţepeş drept un personaj sângeros, de o cruzime ieşită din comun.
Cum a ajuns scriitorul Bram (Abraham) Stoker (1847 -1912), născut în Dublin, să scrie despre Dracula, personaj localizat pe teritoriul Transilvaniei, şi de ce personajul este un vampir? Până la lansarea acestui roman, autorul mai scrisese patru cărţi, care s-au bucurat de un succes mediu la vremea lor, notorietatea câştigând-o mult mai târziu, după moartea sa, cu romanul "Dracula".
http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/cum-a-scris-bram-stoker-romanul-dracula-video-209460.html

"Nosferatu, sinfonía de horrores", de Murnau (1922)


Prima ecranizare a romanului ("Dracula") a fost făcută în Germania în 1922, filmul numindu-se „Nosferatu, Eine Symphonie des Grauens" (Nosferatu - Simfonia groazei) şi avându-l în distribuţie pe actorul Max Schreck.

sâmbătă, 11 decembrie 2010

Oskorri, "Gaztelugatxe" (acesta este un loc minunat în Ţara Bascilor)


"Sucedió en la costa
hará unos seiscientos años,
al menos así me lo contó
un viejo marinero.
Una terrible galerna hundió
en Gaztelugatxe un hermoso barco
que transportaba en su interior
inmensos tesoros para los vascos.
Una mañana del pasado verano
con los primeros destellos del sol
me metí mar adentro
temblándome el corazón;
me sumergí en las límpias aguas,
rebusqué bien entre arenas y rocas.
Allí estaba, encallado
cubierto por el musgo.
Empujando con todas mis fuerzas
abrí el cofre del tesoro,
surgió de él una gran ola
que me hizo retroceder.
Era la voluntad de no oprimir a nadie
y de no ser oprimidos.
Este es nuestro orgullo,
la fuente de todos los tesoros.
Y si esto no fuese así
que me metan en una calabaza.
Os he contado un cuentecillo divertido
en medio de la plaza."

Cuando el rumano se escribía en cirílico...

Alfabetul chirilic român a fost utilizat pentru scrierea limbii române, din secolele XIV-XV, și până în anul 1862. Datorită faptului că în limba română se găsesc sunete ce nu au corespondență în alfabetul chirilic clasic, grămăticii s-au văzut nevoiți să inventeze o serie de semne, pentru a le putea reprezenta.
(...) Trecerea de la folosirea alfabetului chirilic la cel cu litere latine s-a realizat treptat, prin alfabetul de tranziție. Decretul de înlocuire a alfabetului chirilic cu cel latin a fost dat de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în anul 1862. Cel mai vechi text cunoscut, cu dată sigură, redactat în limba română, este Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung adresată în 1521 lui Johannes Benkner, judele Brașovului.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetul_chirilic_rom%C3%A2n