Eu nu strivesc...

Lucian Blaga, "Yo no aplasto la corola de milagros del mundo"

"Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
si nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taina -
si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,
asa înbogatesc si eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
si tot ce-i neînteles
se schimba-n neîntelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte."
Lucian Blaga

("Yo no aplasto la corola de milagros del mundo

y no destruyo con mi pensamiento

los misterios que en mi camino encuentro

en flores, en ojos, sobre labios o tumbas.

Otros con su inteligencia

ahogan el encanto de lo impenetrable, de lo escondido

en los abismos oscuros,

mas yo con mi luz acreciento el misterio del mundo;

y asi como la luna con sus rayos brillantes

no disminuye, sino temblorosa

extiende aun mas el secreto de la noche,

asi yo enriquezco el sombrio horizonte

con amplios estremecimientos de sagrado misterio;

y todo lo que es incomprensible

se torna aun mas incomprensible

bajo mis ojos

pues asi yo amo

flores y ojos y labios y tumbas."

Trad. O. Lara y G. Capraroiu)

Lucian Blaga, "Piatra Vorbeste" (La piedra habla)

"De câte ori lovesti pe-un trecator în fata,
tâsneste sânge din obrajii unui înger în cer.
De câte ori arunci o întrebare nedreapta
dincolo de viata ta,
un nou mar al cunoasterii creste
sa-ti prapadeasca samânta cu serpii lui.

Voi treceti si veniti -
subt un mare cântar ce pluteste peste toate,
numai eu stau aici
si nu-mi misc nici un deget.
Faptele si oglindirile lor în ape ceresti
îmi joaca subt ochi.

Miezul noptii a plesnit -
din el cad doisprece sâmburi
pe-un clopot de aur.
Sunt înca tot pe pamânt."
Lucian Blaga

("Cada vez que golpeas en el rostro a un caminante

brota sangre de las mejillas de un angel en el cielo.

Cada vez que lanzas una pregunta injusta

mas alla de tu vida

una nueva manzana del conocimiento crece

para devastar tu semilla y sus serpientes.

Vosotros vais y venis.

Bajo una balanza grande que flota sobre las cosas,

solo yo permanenzo aqui

y no muevo un dedo.

Los hechos y sus reflejos en las aguas del cielo

juegan bajo mis ojos.

La mitad de la noche ha reventado,

desde ella caen doce semillas sobre una campana de oro.

Estoy aun en la tierra."

Trad. O.Lara y G. Capraroiu)

Lucian Blaga, "Poezia"

"Un fulger nu traieste
singur, in lumina sa,
decat o clipa, cat ii tine
drumul din nor, pana-n copacul
dorit cu care se uneste.
Si poezia este-asa.
Singura-n lumina sa
ea tine pe cat tine:
din nour pana la copac,
de la mine pan' la tine."

Lucian Blaga
("Un relampago palpita / en su fulgor / apenas lo que dura / su camino de la nube al arbol / deseado, con el que se une. / Asi la poesia. / Sola en su luz / dura ella cuanto dura / de la nube hasta el arbol / de mi hasta ti." Trad. O. Lara y G. Capraroiu)

Latcho Drom, "Balada Conducatorolui"

Miradas sobre Ismail, entre Ucrania y Moldavia

Izmail es una ciudad de unos 75.000 habitantes,

un 4% de ellos moldavos.

Singular destino el de Izmail, en Ucrania

Singular destino el de Izmail, una ciudad fortaleza situada actualmente en el oblast o region ucraniana de Odessa. Tras varios siglos en manos de valacos y moldavos, en 1482 pasa a formar parte del Imperio Otomano. Los rusos la toman en 1774. Vuelve a Moldavia entre 1856 y 1878. Tras una nueva y breve etapa rusa, la ciudad pasa a Moldavia y mas tarde al Reino de Rumania en 1918. Pero en 1940 es ocupada de nuevo, esta vez por la URSS. Por fin, Izmail se convierte en ucraniana en 1991.

http://fr.wikipedia.org/wiki/Izma%C3%AFl

Nicu Alifantis, "Nu ma-ntreba nimic" (No me preguntes nada)

Miradas sobre Odorheiu Secuiesc, Transilvania

Odorheiu Secuiesc, en húngaro Székelyudvarhely (pronunciado aproximadamente: "Sekeiudvorei"), es una localidad transilvana situada en el judetul (condado) de Harghita. Con una poblacion de 36.000 habitantes (96% magiarofonos, szeklers), la ciudad es famosa desde hace cuatro siglos por sus centros educativos.

http://es.wikipedia.org/wiki/Odorheiu_Secuiesc

Una mirada sobre Rumania

La actriz Cristiana Grigore, residente en USA, miraba asi de esperanzada el mapa de su pais para ilustrar una entrevista que se le ha hecho esta semana en "Romania Libera"...

Ni federal ni regional...

El Reino de España posee un sistema administrativo intermedio entre el sistema federal y el sistema regional.
Existen desde hace unos treinta años diecisiete "comunidades autonomas" y mas recientemente se han creado dos "ciudades autonomas" en el Norte de Africa (Ceuta y Melilla).
El sistema es asimetrico (el Pais Vasco y Navarra cuentan con una fiscalidad totalmente propia). El Estado central puede suspender una autonomia, aunque ello nunca ha sucedido. Solo el parlamento central (las Cortes) puede convocar referendos de autodeterminacion vinculantes. http://es.wikipedia.org/wiki/Comunidad_aut%C3%B3noma

Miradas sobre el País Székely, en Transilvania

El País Székely, en magiar: Székelyföld y en rumano: Ţinutul Secuiesc es una region con una fuerte personalidad linguistica y cultural magiar que fue un territorio autonomo entre 1952 y 1968. Con una poblacion de cerca de 800.000 personas (75% magiarofonos), el Pais Szekely se extiende por una superficie de unos 13.000km2. Actualmente, el presidente rumano Traian Băsescu ha afirmado que los magiarofonos del Pais Szekely no van a obtener autogobierno de tipo territorial, si bien su bienestar dentro de Rumania es considerado clave para las relaciones rumano-hungaras y para toda la Europa Central.
Mas informacion en:
http://es.wikipedia.org/wiki/Pa%C3%ADs_Sz%C3%A9kely

Europar hiriburuak: Bukarest

Miradas sobre Bacău, en Moldova

La Biserica Precista de Bacau data de 1491

Catedral Sf Neculai

Biserica Sfantul Ilie
Consiliu de la ciudad de Bacau

Teatro Georges Bacovia

Edificio central de la Posta

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83u

Ritmos de Bacău, en Moldavia

http://es.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83u_(ciudad)

Miradas sobre el Monasterio Balaciu, en Muntenia

Biserica Mânăstirii Balaciu, din judeţul Ialomiţa, este ctitoria boierilor Piteşteanu, din satul omonim. A fost ridicată pe temelia unui fost templu getic, după cum o demonstrează şi mulţimea vestigiilor arheologice din preajma ei.

De altfel, în imediata apropiere, pe malul drept al râului Ialomiţa, se află ruinele cetăţii Helis, reşedinţă a celebrului rege Dromichaites, învingătorul macedoneanului Lysimach. Biserica a fost înălţată între anii 1821 şi 1841 de Neacşu Piteşteanu şi soţia lui, Ecaterina. Sfântul lăcaş a fost reparat în anul 1869, de către nora lui Neacşu şi Ecaterinei, Maria, soţia fostului ocârmuitor al judeţului Ialo¬miţa, Constantin Piteşteanu. După mai multe revărsări ale râului Ialomiţa, locuitorii din satul Piteşteanu s-au mutat cu 4 km mai la Nord, astăzi aparţinând de comuna Balaciu. Apoi, în vara anului 1927, P. S. Gherontie Nicolau, episcopul Constanţei, aflând biserica părăsită, a hotărât întemeierea unei mânăstiri acolo, cu atât mai mult cu cât în tot Bărăganul nu mai era nici o mânăstire. În anii 1936-1939, în cadrul mânăstirii a funcţionat Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti „Episcopul Gherontie", venită de la Constanţa şi mutată ulterior la Medgidia. Din anul 1942, aşezământul are hramul Adormirea Maicii Domnului. Cutremurul din 1940 a afectat biserica şi casele mânăstireşti, reparate la sfârşitul anului următor, cu fonduri de la Ministerul Culturii Naţionale şi Cultelor.

După război, mânăstirea a fost lovită de schimbările din ţară, vieţuitorii veniţi din Basarabia fiind nevoiţi să părăsească locul. Au urmat seceta prelungită, cotele din recolte impuse de autorităţile comuniste şi pierderea treptată a domeniului mânăstiresc. Pe baza decretului nr. 510/1959, în Vinerea Patimilor din anul 1961, Mânăstirea Balaciu a fost desfiinţată, ultimii vieţuitori strămutându-se la mânăstiri ce supravieţuiseră urgiei. Până în anul 1989, mânăstirea s-a aflat în patrimoniul C.A.P. Balaciu, fiind transformată în puierniţă, adică în secţie avicolă! Cu trecerea vremii, au dispărut toate celelalte construcţii, singură biserica rămânând în câmp, monument istoric lăsat de izbelişte. Biserica a mai fost încă o dată lovită de cutremur, în 1977. În ianuarie 1989, ieromonahul Adrian Făgeţeanu şi dna Anica Lazăr, actualmente sora Anastasia, au luat iniţiativa reînfiinţării mânăstirii, prima iniţiativă de acest fel de după 1989. Visul lor s-a înfăptuit. Graţie culorii albe a bisericii refăcute, reflectate de razele Soarelui de Bărăgan, sfântului lăcaş i se spune, popular şi frumos, Mânăstirea de Argint.
http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/patimile-unei-manastiri-194485.html

Ruben, "Luna in camp"

Versuri: Nichita Stanescu

Ritmos de Orşova, en el Banato rumano

Orşova, localidad de 13000 habitantes situada junto a las Puertas de Hierro (paso entre Serbia y Rumania) es una ciudad reconstruida en 1970, ya que el antiguo pueblo quedo inundado con motivo de la construccion de un embalse en la zona. En efecto, Orşova se encuentra a la orilla de un lago formado en la confluencia del Dabubio con el rio Cerna. La region, tras permanecer bajo dominio otomano y austrohungaro, se integro en Rumania en 1919.

Miradas sobre el Banato

La region historica del Banato pertenece actualmente a Rumania y en una pequeña parte a Serbia, quedando un area muy reducida en el territorio hungaro.

Miradas sobre Bocşa, en el Banato

Bocşa es una ciudad de 17.000 habitantes situada en el Banato rumano.
(En las imagenes, el Monasterio de Sf. Ilie y la Primaria o ayuntamiento de la localidad)
Para mas informacion:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Boc%C8%99a

Lumina unei vieti

Os invito a visitar Lumina unei vieti ("La luz de una vida"), el blog de una veterana profesora de lengua rumana, la madre de una buena amiga de nuestro cercul Aici Bilbao. Es una iniciativa muy interesante, un precioso blog de memorias (en rumano con posibilidad de traduccion).
"Încă de la început mi-am îndrăgit mult profesia. Primii mei elevi erau în clasa a III-a, cu opt ani mai mici ca mine.
În afara orelor de curs făceam des vizite la domiciliile elevilor, așa că în scurt timp am reușit să cunosc nu numai elevii, ci și oamenii satului, cu care mă înțelegeam foarte bine și care mă respectau, iar la rândul meu îi respectam și eu, așa cum trebuie să fie un cadru didactic..."
El enlace:
http://victoriapohoata.blogspot.com/

Hoy hemos superado los 10.000 visitantes!!

Multumesc mult!! Eskerrik asko!! Muchas gracias!! Hoy hemos superado los 10.000 visitantes. Y vamos hacia las 500 entradas o post sobre multitud de temas y aspectos de Rumania y de la lengua y cultura rumanas, vistas cu dragoste desde esta ciudad del Oeste europeo.

Esperamos seguir mereciendo vuestras visitas desde todo el mundo! Pe curand!

Kumm, "Morsa"

Multumesc, Antonela!

2280 rumanos censados en Bilbao

Cifras del censo de poblacion extranjera en Bilbao a 1 de enero de 2010:

- 4727 ciudadanos bolivianos

- 3546 colombianos

- 2280 rumanos

- 2177 marroquies.

Les siguen los ciudadanos chinos, ecuatorianos, paraguayos y brasileiros, entre las nacionalidades mas representadas.

Los residentes extranjeros (un total de 28.865 personas) suponen el 8,2% de la poblacion de la ciudad. Un 85% de ellos son menores de 45 años.

Ana Maria, "Pentru tine cânt" (Zuretzat abesten dut)

I.
Te vad si acum din cand in cand in visul meu
Dar ploaia mi te sterge acum din gandul meu
Si ma mint mereu
Ca dorul asta trece dar e si mai greu
Sa fiu doar eu...
Refren
Ochii tai ma adorm,
Ma faceai sa zbor
In cer ma lasai,
Nu mai vreau sa cobor
Mi-ai luat tot ce-i bun
Un singur lucru mi-a ramas de pe Pamant...
Pentru tine cant...
Refren:
N-am sa uit de ploi,
Nu pot sa uit de noi
N-am sa uit de drumul spre nori
N-am sa uit de noi si
Chiar daca nu suntem doi
Am sa cant acum doar pentru noi.
II:
Eu nu mai cred acum in minciuni seci
Dar stii ca tot ce simt e scris intr-un
refren
Am sa-nvat din nou sa zbor
Iau dorul meu si ma asez pe-un nor
Nu o sa cobor...
Refren:..
III:
Si cand mi-e dor ma pierd in culori
Vreau sa pot sa zbor din nou catre nori
Sa pot sa cred ca apari in zori
Vreau sa cant acum doar pentru noi
Refren

Un blog intercultural...

"Aici": adverbio rumano de lugar, significa "aqui". "Bilbao": toponimo euskaldun para designar a una ciudad situada en el Pais Vasco iberico. Tambien hay vascos (300.000) al norte, en Francia.

Este blog tiene el humilde proposito de unir lo rumano y lo vasco. Diferentes visiones, perspectivas, mentalidades, valores, historias, geografias, lenguas, religiones...

Vară

Vara este anotimpul ce începe cu ziua de 22 iunie - solstiţiul de vară şi se încheie cu ziua de 23 septembrie - echinocţiul de toamnă în emisfera nordică. În emisfera sudică vara începe cu 21 decembrie şi se încheie pe 21 martie. Neoficial, în unele state, vara începe pe 1 mai (în Irlanda), pe 1 iunie în majoritatea statelor şi chiar pe 1 iulie în unele state.
Vara este anotimpul cu cele mai lungi şi cele mai calde zile, unde lungimea zilelor depinde de gradele latitudine. Asfel avem de-a face cu atât de faimoasele nopţi albe din St. Petersburg şi Scandinavia. Este numită la Polul Nord şi anotimpul zilei de la miezul-nopţii...
http://ro.wikipedia.org/wiki/Var%C4%83